Planeta cu 8 miliarde de chipuri. 11 iulie, Ziua Mondială a Populaţiei
Această creștere a fost determinată în mare parte de un număr tot mai mare de persoane care au supraviețuit până la vârsta reproducerii și a fost însoțită de schimbări majore ale ratelor de fertilitate, creșterea urbanizării și accelerarea migrației. Aceste tendințe vor avea implicații de anvergură pentru generațiile viitoare, relatează tvrinfo.ro.
La începutul anilor 1970, femeile aveau 4-5 copii fiecare; până în 2015, fertilitatea a scăzut sub 2,5 copii pentru fiecare femeie. Între timp, durata medie de viață la nivel global a crescut, de la 64,6 ani la începutul anilor 1990 la 72,6 ani în 2019.
În plus, lumea înregistrează niveluri ridicate de urbanizare și migrație accelerată. 2007 a fost primul an în care mai mulți oameni trăiau în zonele urbane decât în zonele rurale, iar până în 2050 aproximativ 66% din populația lumii va locui în orașe.
Aceste tendinţe afectează dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă, distribuția veniturilor, sărăcia și protecția socială. Ele afectează, de asemenea, eforturile de asigurare a accesului universal la îngrijire medicală, educație, locuințe, canalizare, apă, alimente și energie. Pentru a răspunde corespunzător nevoilor indivizilor, factorii de decizie trebuie să înțeleagă câți oameni trăiesc pe planetă, unde sunt, câți ani au și câți oameni se nasc în continuare.Anul 1987 a reprezentat momentul de debut al consacrării, la iniţiativa ONU, a zilei de 11 iulie ca Zi Mondială a Populaţiei, pentru a atrage atenţia asupra problemelor globale legate de populaţie. În 11 iulie 1987, populaţia mondială ajunsese la 5 miliarde de locuitori, iar la 31 octombrie 2011 Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie, UNFPA, anunţa că pe Terra trăiau deja 7 miliarde de locuitori.
Astăzi, s-au mai adăugat peste 100 de milioane de persoane. Populaţia planetei continuă să crească, în medie, cu 2,6 oameni pe secundă.
O populaţie de 8 miliarde are o profunde implicaţii asupra dezvoltării durabile, a urbanizării, a accesului la serviciile publice de sănătate şi de angajare a tinerilor. Creşterea populaţiei mondiale este o problemă globală, pentru rezolvarea căreia se propun strategii integrate, în special privind asigurarea resurselor naturale, în condiţiile epuizării celor neregenerabile, a cerinţelor tot mai sofisticate de consum care aduc prejudicii mediului şi adâncirii sărăciei în tot mai multe zone ale lumii.
Se estimează că, dacă toţi locuitorii Terrei ar trăi la nivelul Elveţiei, pe planetă nu ar putea fi mai mult de 600 de milioane de persoane, iar dacă populaţia ar trăi ca strămoşii noştri, ar putea subzista pe Glob 18-20 de miliarde de persoane.
Ritmul creşterii populaţiei este susţinut în primul rând de Africa, Asia şi America Latină, în timp ce în Europa populaţia este în descreştere. Conform estimărilor ONU, populaţia Africii va creşte în acest secol de la 1.1 miliarde în prezent până la 4 miliarde la sfârşitul secolului, iar forţa de munca va proveni majoritar din acest continent. În 2100, cele mai populate ţări vor fi India, cu aproape 1.5-1.6 miliarde, urmată de China şi Nigeria, cu o populaţie în jur de 1 miliard de persoane.
În ţările sărace sau în cele emergente, aproximativ jumătate din populaţie are mai puţin de 25 de ani, iar problemele stringente sunt legate de educaţie şi locuri de muncă. În ţările dezvoltate, populaţia de peste 60 de ani se va dubla până în 2050, iar problemele privesc protecţia socială, serviciile de sănătate sau asigurarea forţei de muncă.
Pe termen lung, e dificil să se facă previziuni asupra evoluţiei populaţiei, rata natalităţii are tendinţa de a scădea în medie, dar e diferită în funcţie de nivelul dezvoltării umane, iar mortalitatea e influenţată de boli, războaie, catastrofe naturale şi progresele medicinei. UNFPA, organismul ONU dedicat problemelor populaţiei, utilizează scenarii diferite pentru a face previziuni privind evoluţia populaţiei. Conform estimărilor UNFPA, în 2025 pe planetă vor trăi 8 miliarde de persoane, în jurul anului 2050 vor fi 9 miliarde de persoane, iar în 2100 pe Terra vor locui aproape 11 miliarde de oameni.
Se estimează că, pe termen lung, populaţia din 43 de ţări va scădea între 2013 şi 2050. În Belarus, Bulgaria, Croaţia, Cuba, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România, Federaţia Rusă, Serbia şi Ucraina populaţia va scădea cu mai mult de 15% până în anul 2050.
Se estimează că scăderea fertilităţii şi mărirea speranţei de viaţă vor contribui la îmbătrânirea populaţiei. La nivel mondial, numărul persoanelor de peste 60 de ani se va tripla până în anul 2100, crescând de la 841 milioane în 2013 la două miliarde în 2050 şi la aproape 3 miliarde în 2100.
UNFPA, organismul ONU dedicat problemelor populaţiei, utilizează scenarii diferite pentru a face previziuni privind evoluţia populaţiei. Conform scenariilor optimiste şi pesimiste, UNFPA estimează că în anul 2050 pe planeta vor trăi între 8 şi 10,9 miliarde de persoane, iar în 2100 pe Terra vor locui între 11 şi 16,6 miliarde de oameni.
În România, potrivit datelor definitive ale recensământului din 2011, populaţia stabilă a României la 20 octombrie 2011 era de 20.121.641 de persoane, în scădere cu 1.559.300 de persoane, faţă de datele consemnate de recensământul din 2002. Estimările ONU plasează populaţia României pe un trend descendent, astfel încât în anul 2100 în România vor trăi în jur de 12 milioane de persoane.