Misiunea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților de a proteja, conserva și valorifica patrimoniul cultural, istoric și religios din Bucovina se oglindește zi de zi atât în proiectele de consolidare ale locașurilor de cult, cât și în efortul comun, Stat și Biserică, de a completa moștenirea înaintașilor.
Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, joi, 30 aprilie 2026, unul dintre aceste proiecte menit să readucă în lumină fragmente din moștenirea înaintașilor a fost încununat cu un eveniment deosebit, recepția lucrărilor de consolidare și reabilitare ale ansamblului de clădiri ale Mănăstirii Slatina, fiind astfel recunoscută munca asiduă a unei întregi echipe formate din proiectanți, arhitecți, restauratori, precum și autorități locale, executanți și nu numai.
Proiectul intitulat „Restaurarea Ansamblului Mănăstirii Slatina, Jud. Suceava” a fost finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Pilonul IV, Modernizarea/Reabilitarea Siturilor Turistice. Totodată, proiectul se încadrează în strategia de promovare a Rutei mănăstirilor din zona Moldovei.
Potrivit reprezentanților Sectorului Fonduri Externe și Interne, conceptul de intervenție al proiectului a presupus, între altele, următoarele tipuri de lucrări: „refuncționalizarea beciurilor ca spații de expunere, punerea în valoare a ruinelor prin amenajarea unui lapidariu în aer liber pe latura de est, eliminarea umidității din teren, introducerea unui sistem de climatizare a spațiilor interioare cu sursă de pompă de căldură de tip aer-apă și încălzire prin pardoseală, realizarea unui sistem de iluminat muzeal, izolarea termică a podului cu scopul de a reduce consumul termic cu minim 30%.”
Înainte de semnarea documentelor aferente, comisia lucrărilor de recepție a vizitat obiectivul aflat în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dar și alte construcții din incinta complexului monastic, poposind la clădirea care a beneficiat de procesul de reabilitare și consolidare, construcție din secolul al XVI-lea.
Detalii tehnice cu privire la acest proiect au fost prezentate în cadrul evenimentului de către domnul Eugen Caramarin, dirigintele de șantier. Domnia sa a pus accentul pe ceea ce a însemnat reabilitarea trapezei, a Casei Domnești, fosta reședință voievodală construită în anul 1561, oferind detalii administrative din ultimele 20 de luni, cadrul oficial al desfășurării lucrărilor, menționând totodată partenerii de execuție. Proiectul a vizat modernizarea structurii prin integrarea unor tehnologii sustenabile, precum pompele de căldură, și implementarea unor sisteme avansate de monitorizare și siguranță. Pe lângă intervențiile de arhitectură și conservare a elementelor artistice, s-au efectuat lucrări de drenaj exterior pentru protejarea zidurilor împotriva infiltrațiilor.
Pentru asigurarea sustenabilității acestui proiect, la Mănăstirea Slatina vor fi organizate cel puțin douăsprezece evenimente culturale în fiecare din următorii cinci ani, menite să atragă un flux constant de vizitatori, aspect despre care a vorbit doamna Doina Iacoban, director al firmei de consultanță Regional Consulting Suceava: De asemenea, aceasta a subliniat faptul că inițiativa servește drept un prim pas esențial pentru atragerea de noi finanțări necesare restaurării urgente a celorlalte clădiri aflate într-o stare avansată de degradare.
Prezent la eveniment, renumitul arhitect Virgil Polizu a amintit că procesul de restaurare a debutat sub finanțarea regimului socialist în 1970 și se finalizează în prezent prin fonduri europene. Deși structura principală și imaginea clădirii au fost reabilitate cu succes, domnia sa a atenționat că există încă nevoi urgente de intervenție în restul ansamblului. Mai exact, incinta și chiliile se află într-o stare avansată de degradare, necesitând eforturi suplimentare pentru conservare și implicit pentru protejarea patrimoniului național.
Cu prilejul acestui moment de aleasă bucurie pentru obștea mănăstirii și pentru întreg patrimoniul cultural al României,stareța așezământului monahal, stavrofora Serafima Gherasim, a adus gând de mulțumire și recunoștință tuturor celor implicați în desfășurarea lucrărilor de restaurare a Casei domnești de la Mănăstirea Slatina, Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Calinic, autorităților locale și regionale și echipei multidisciplinare formate din arhitecți, arheologi și constructori, care au reușit să îmbine tehnicile moderne cu rigoarea stilului bizantin, transformând acest spațiu într-un muzeu mănăstiresc destinat conservării patrimoniului cultural și spiritual al zonei. Declarând „deschisă” această nouă filă din Cronica Mănăstirii Slatina, maica stareță a afirmat: „Casa domnească, piatra de temelie a istoriei noastre de peste veacuri, își redeschide porțile primind haina nouă a restaurării prin purtarea de grijă a bunului Dumnezeu. Restaurarea unui astfel de monument nu este doar o lucrare inginerească, ci un act de restituție morală. Mulțumim pe această cale celor care au făcut posibilă accesarea fondurilor prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Această investiție nu a vizat doar zidurile, ci a salvat o parte din memoria vie a neamului, oferind generațiilor viitoare șansa de a atinge istoria vie a ctitoriei lui Alexandru Lăpușneanu.”
Tot în această zi, domnul cercetător Ion Mareș, arheolog în cadrul Sectorului Monumente, Patrimoniu și Arhitectură Bisericească, a subliniat importanța acestor proiecte pentru identitatea națională și pentru păstrarea integrității structurale a clădirilor de zid și lemn din regiune, în această perioadă fiind recepționate mai multe lucrări de acest fel în eparhia ocrotită de Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava. Acesta a punctat totodată valoarea lucrărilor de conservare efectuate la Mănăstirea Slatina, în special la nivelul Casei domnești și al pivnițelor ctitorite de Alexandru Lăpușneanu, amintind că eforturile de reabilitare, desfășurate sub egida Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, urmăresc protejarea moștenirii culturale și integrarea acestor lăcașuri în circuitul turistic.
La data de 20 octombrie 2022, la sediul Ministerului Fondurilor Europene din București a fost semnat contractul de finanțare pentru renovarea Mănăstirii Slatina, moment de referință pentru istoria mai multor locașuri de cult din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Cea dintâi ctitorie a voievodului Alexandru Lăpușneanu, Mănăstirea Slatina a fost construită în perioada 1552-1564 și sfințită la 14 octombrie 1558. Domnul Moldovei a dăruit locașului de cult capul Sfântului Grigorie Teologul, odor așezat și astăzi în biserica mănăstirii. Mănăstirea, prin activitatea duhovnicească intensă și profundă, a dăruit întregii țări în secolul al XX-lea numeroase raze ale Ortodoxiei, monahii, la acea vreme, Arsenie Papacioc, Cleopa Ilie, Petroniu Tănase, Antonie Plămădeală, Andrei Scrima ș.a., personalități care s-au dovedit a fi mai târziu stâlpi ai credinței românești, teologi și duhovnici care, prin darul lui Dumnezeu, vor îmbogăți sinaxarele.
