În aceste vremuri marcate de recudescența extremismului politic, cartea „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud” de Dragoș Ursu ne amintește de ororile secolului XX, un veac în care radicalismul ideologic și regimurile totalitare au produs suferințe de neimaginat. Muzeul Mitropolitan Iași și Editura Corint vă invită la o discuție necesară pornind de la lucrarea „Reeducare și represiune în comunism. O istorie politică a închisorii Aiud” de Dragoș Ursu.
Lansarea volumului are loc Joi, 16 ianuarie 2025, la ora 17.00, la Muzeul Mitropolitan Iași – Sala Sinaxar (Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 16), scrie doxologia.ro.
Lansarea este urmată de o sesiune de autografe din partea autorului. Intrarea este liberă.
Panelul de discuții, reunește în jurul autorului Dragoș Ursu specialiști din domenii interdiscplinare oferind o perspectivă complexă, ce îmbină analiza istorică, reflecția teologică și interpretarea criticii literare asupra subiectului:
- Criticul literar Emanuela Ilie – Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
- cercetătorul Alexandru D. Aioanei – Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” Iași
- preotul profesor Jan Nicolae – Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
- Moderează: preotul Petru Cernat – Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași
În istoria sistemului penitenciar românesc Aiudul și-a câștigat o tristă faimă, din cauza regimului carceral (foame, frig, izolare), a ratei ridicate a mortalității, a numărului mare de deținuți, precum și a fenomenului reeducării târzii (1959–1964). La începutul anilor 1950, la Pitești și Gherla, reeducarea fusese aplicată cu metode de o violență extremă. În schimb, la Aiud, autoritățile au recurs la soluții mult mai sofisticate. Pentru a înfrânge rezistența celor închiși, Securitatea a utilizat resurse semnificative, sub aspect uman, instituțional și ideologic, înființându-se chiar și o unitate specială, Grupul Operativ Aiud, condusă de colonelul Gheorghe Crăciun.
Dragoș Ursu analizează activitatea ofițerilor și gardienilor responsabili de reeducare (cadrul instituțional, resursele umane, strategiile și instrumentele operative, munca informatorilor), descrie viața cotidiană a celor închiși (condițiile de detenție, dezbaterile culturale, proiecțiile politice ori căutările spirituale) și prezintă rezultatele acestui fenomen unic atât din perspectiva torționarilor, cât și din punctul de vedere al deținuților care au refuzat reeducarea sau au avut o atitudine rezervată până la sfârșitul detenției. Autorul creionează poziția față de reeducare a unor personalități culturale (Nichifor Crainic, Radu Gyr, Petre Pandrea), lideri legionari, dar și slujitori ai altarelor (Dumitru Stăniloae, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania, Ioan Iovan) sau figuri cunoscute ale memoriei carcerale (Demostene Andronescu, Ioan Ianolide, Tache Rodas).
Despre autor:
Dragoș Ursu (n. 1989) deține diplome de licență, masterat și doctorat în istorie de la Universitatea „Babe-Bolyai” din Cluj-Napoca și este licențiat în teologie la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Cercetător doctorand în cadrul proiectului Tinere Echipe (TE), finanțat de UEFISCDI: „Strategii de supraviețuire și integrare socio-profesională în familiile foștilor deținuți politici în primele două decenii ale regimului comunist.” Studii postdoctorale la Universitatea „Babeș-Bolyai”, cu tema „Proiecte și politici memoriale dedicate victimelor comunismului în România post-decembristă: cunoaștere aprofundată și oportunități socio-economice” (2020–2021). Director al proiectului PD, finanțat de UEFISCDI: „Destine post-carcerale ale clericilor, foști deținuți politici, în contextul (re)calibrării relațiilor stat-Biserica Ortodoxă în anii ceaușismului” (2022–2024). Volum recent: Dragoș Ursu (ed.), Churches and Political Power under Communism in Central and Eastern Europe. Individual Biographies and Institutional Mechanisms, 2024. Din 2018 este istoric la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia.
