În data de 18 decembrie 2024, studenții Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași au oferit un dar de suflet publicului prezent la Centrul de evenimente „Agora”, printr‑o nouă ediție a Serbării de Crăciun. Evenimentul a adus în prim‑plan bucuria Nașterii Domnului Iisus Hristos, îmbinând emoția artistică cu momente de profundă încărcătură spirituală, scrie ziarullumina.ro.
Sala a fost plină de credincioși, profesori, studenți și invitați care au răspuns cu entuziasm invitației lansate de organizatori. Programul serii a cuprins o selecție atentă de colinde și cântece tradiționale, menite să redea esența simbolică a Sărbătorii Crăciunului.
Un moment special a fost reprezentat de prestația Corului bărbătesc „Sfântul Ierarh Iosif Naniescu”, format din studenți ai Facultății de Teologie, alături de Corala „Universitas” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Glasurile armonioase și repertoriul bine ales au transmis un mesaj de speranță, credință și pace, valori fundamentale ale marii sărbători a Nașterii Domnului.
De asemenea, corurile anilor I, II, III și IV din cadrul Facultății de Teologie au completat atmosfera festivă, aducând în fața publicului colinde noi și vechi, interpretate cu profesionalism și emoție. Fiecare moment artistic a fost primit cu ropote de aplauze și admirație, consolidând încă o dată tradiția acestui eveniment în comunitatea academică ieșeană.
Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul a transmis celor prezenți un cuvânt de binecuvântare: „În lumea satului, colindul era întâmpinat nu doar cu cinste, ci și cu o grijă aparte. Gospodina stătea atentă, se pregătea pentru această întâlnire și îi cinstea pe colindători cu cele de trebuință: cozonac, vin, iar în primul rând, cu bunăvoință. Era o oprire din grija cotidiană, o oprire «a Mariei și a Martei», care vestea cunoașterea: «Opriți‑vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu!» Această oprire nu înseamnă trândăvie, ci o altfel de lucrare. Nu întâmplător, Sfântul Grigorie de Nazianz spunea: «Cea mai mare lucrare a mea este nelucrarea», un paradox care indică atenția la sine și la lucrarea lui Dumnezeu în istorie. Aceasta este taina Crăciunului care ni se descoperă în colinde: taina unirii noastre cu Dumnezeu, dar și taina întâlnirii dintre noi, cei care avem același gând și același dor în aceste zile. Nu suntem doar în așteptare, ci și într‑o pregătire activă pentru taina Crăciunului prin rugăciune, bunăvoință și dragoste față de ceilalți”.
