Casa memorială a preotului cărturar Simion Florea Marian din centrul Sucevei va fi restaurată cu fonduri de la Institutul Național al Patrimoniului, anunță Muzeul Național al Bucovinei, într-un comunicat de presă.
Contractul de finanțare a proiectului „Elaborare documentație tehnică pentru intervenții asupra clădirii Muzeului Casa Memorială Simion Florea Marian” a fost semnat în data de 20 noiembrie și se va derula până în august 2025.
„Vom oferi comunității un spațiu de întâlnire și interacțiune, în care vom organiza activități culturale și educative pentru toate categoriile de public: piese de teatru, concerte, recitaluri, cursuri, lecții muzeale, ateliere, conferințe, sesiuni științifice, care vor contribui la dezvoltarea conștiinței de sine, a identității și apartenenței, precum și, la aprecierea și păstrarea moștenirii cultural-istorice a Sucevei”, se arată în comunicat.
În ultimii ani, clădirea muzeului a început să se deterioreze, fiind nevoie de intervenții atât pentru consolidarea și restaurarea imobilului la exterior, cât și pentru reabilitarea și restaurarea încăperilor sale la interior.

Preotul Simion Florea Marian
S-a născut la 1 septembrie 1847, în Ilişeşti, judeţul Suceava. Studiile gimnaziale le-a făcut la Suceava, Năsăud şi Beiuş. A absolvit Facultatea de Teologie la Cernăuţi (1871-1875).
A fost hirotonit preot în 1875, slujind pe rând în Poiana Stampei (1875-1877), Voloca (1877) şi Şiret (1877-1879). A fost apoi profesor de religie şi limbă română la „Şcoala poporală” şi la „Şcoala reală inferioară” din Siret (1879-1883), profesor de religie la Gimnaziul Ortodox din Suceava (1883-1907).
După stabilirea la Suceava, s-a consacrat îndeosebi ordonării şi redactării imensului material folcloric strâns de-a lungul a peste două decenii.
Simeon Florea Marian a contribuit, în perioada 1880-1900, la punerea bazelor etnografiei româneşti, prin mari lucrări de sinteză asupra culturii populare: „Descântece poporane române” – prima lucrare de acest fel din literatura folcloristică românească; „Hore şi chiuituri din Bucovina” (1910; ediţie postumă); „Păsările noastre şi legendele lor. Legendele ciocârliei. Legendele rândunicii” (1923).
A fost ales membru de onoare al Societăţii Academice din Cernăuţi, al Societăţii academice „România Jună” din Viena și al Societăţii academice „Dacia din Cernăuţi”.
Preotul Simion Florea Marian a trecut la viața veșnică în data de 11 aprilie 1907.
Casa memorială
Amenajată într-o clădire monument istoric de secol XVIII, supranumită casa câştigată cu condeiul, a fost deschisă publicului la 22 iunie 1974, sub numele de Fondul memorial-documentar „Simion Florea Marian”. A constituit căminul preotului cărturar din anul 1886 şi până la sfârşitul vieţii (1907), locul unde şi-a scris opera, rămasă până astăzi fundamentală şi neegalată în cultura română.
Cu banii din premiul Năsturel Herescu (4000 lei aur) acordat de Academia Română pentru lucrarea Ornitologia poporană română, Simion Florea Marian (1847-1907) şi-a cumpărat în Suceava o casă veche, dar trainică şi încăpătoare, casa dintre brazi, înconjurată de o minunată grădină, în centrul oraşului, lângă Biserica Sfântul Nicolae şi Gimnaziul superior greco-oriental, unde era profesor. Locuinţa, înscrisă în Registrul cadastral în 1796 şi pe Harta cadastrală a oraşului din 1856 la numărul 329, este una dintre puţinele construcţii din secolul al XVIII-lea care mai există astăzi în Suceava, fostă proprietate a baronului armean Ariton Kapri. Lăsată moştenire celor doi fii, Johan şi Georgi, a fost scoasă la vânzare pentru plata unor datorii urgente, cumpărată de Simion Florea Marian la 12 august 1886 şi restaurată prima dată în perioada 1887-1889.
Clădirea adăposteşte o valoroasă colecţie memorialistică şi documentară, dispusă în şase încăperi (mobilier de epocă, obiecte personale şi de familie, cărţi şi periodice, manuscrise, corespondenţă, fotografii, documente personale, culturale, istorice etc.), reconstituind atmosfera de viaţă şi de activitate creatoare în slujba culturii neamului românesc a preotului profesor Simion Florea Marian, membru al Academiei Române, care a scris lucrări unice, opere de sinteză rămase până astăzi puncte de referinţă în cultura română: Poesii poporale din Bucovina (1869), Cromatica poporului român (1882), Ornitologia poporană română (1883, vol. I-II), Descântece poporane române (1886), Naşterea la români (1892), Nunta la români (1890), Înmormântarea la români (1892), Vrăji, farmece şi desfaceri (1893), Satire poporane române (1893), Tradiţii poporane române din Bucovina (1895), Sărbătorile la români (1898-1901, vol. I-III), Insectele în limba, credinţele şi obiceiurile românilor (1903), Legendele Maicii Domnului (1904), Hore şi chiuituri din Bucovina (1910, ediţie postumă), Botanica poporană română, vol. I-III (2008-2010, ediţie princeps), scriind ca nimeni altul despre naştere, nuntă, înmormântare, sărbători creştine şi necreştine, mitologie, descântece, vrăji şi farmece, doine, basme, legende şi tradiţii istorice, cromatică, ornitologie, entomologie, botanică şi zoologie, influenţând generaţii de cercetători în domeniu.
Sursa: Muzeul Național al Bucovinei.
Sursa video: Bucovina TV