Prin dezvoltarea tehnologică și ampla comunicare digitală suntem expuși unui flux constant și amețitor de informații, pe care le consumăm adesea în mod pasiv și superficial. Utilizarea intensă a internetului are un impact negativ asupra memoriei, atenției și proceselor cognitive. Specialiștii atrag atenția asupra riscurilor adaptării creierului la o gândire fragmentată și automatizată, subliniind nevoia de reflecție conștientă, metacogniție și ancorare semantică pentru a conserva sănătatea mentală și capacitățile intelectuale în era digitală, scrie ziarullumina.ro.
Adesea, petrecem ore în șir pe internet, trecând rapid de la o informație la alta, astfel încât atunci când ne-am ridicat de la laptop am uitat aproape total conținutul vizualizat în timpul scrollului. Acest fenomen este cauzat de o serie de factori cognitivi, psihologici și tehnologici. Se cunoaște faptul că memoria de scurtă durată, responsabilă pentru stocarea temporară a informațiilor, are o capacitate limitată de a procesa cuprinzând maximum 5-7 elemente de conținut. Având în vedere acest aspect, înțelegem de ce atunci când suntem expuși la un flux continuu și rapid de informații (imagini, videoclipuri, texte scurte, linkuri, analize, documentare sau opinii personale) nu putem reține decât foarte puțin din ceea ce vedem sau citim. Informația nu mai este procesată în mod profund și nici nu este legată de un anume context situațional, ci rămâne la un nivel superficial și de aceea nu poate fi consolidată în memoria pe termen lung.
Un alt factor important implicat în acest proces este lipsa de relevanță personală și angajament cognitiv față de materialele parcurse online prin intermediul internetului. De multe ori, parcurgem conținutul de tip „scorlling” în mod pasiv și chiar automatizat, ceea ce reduce implicarea noastră conștientă și emoțională, căci nu ne interesează și mai ales nu ne este de folos, dar totuși nu rezistăm să nu dăm scroll. Nefiind procesate în mod profund la nivel semantic, afectiv și reflexiv, informațiile rămân la nivel perceptiv și sunt uitate repede.
Lipsa implicării cognitive
În lucrarea „Cyberpsihologia. Viața în rețea: cum ne schimbă internetul”, Catarina Katzer analizează efectele internetului asupra creierului și psihicului uman atrăgând atenția asupra consecințelor negative pe care acestea le implică. „Dacă folosim internetul din ce în ce mai mult ca înlocuitor al gândirii, persistă pericolul ca memoria noastră pe termen lung să rămână în urmă. Creierul nostru va fi din ce în ce mai gol și mai sărac din punct de vedere spiritual. Ne folosim amintirile tocmai pentru a înțelege și a învăța situații noi. Când asociem în mod sistematic informații noi cu cunoștințe pe care le avem deja la dispoziție, putem lucra la nivel intelectual mult mai bine și înțelege teme mai complexe, afirmă laureatul Premiului Nobel Eric Kandel. Cu cât avem mai puține amintiri, cu atât mai greu ne este să înțelegem legături mai complexe. Persistă într-adevăr pericolul ca internetul să devină nu numai un mediu al uitării, ci și unul care ne răsplătește capacitatea de a gândi”, arată Catarina Katzer.
Trecând într-un timp scurt de la un link la altul, de la un video la altul, de la o analiză la alta, atenția ne este fragmentată, ceea ce contribuie la uitarea informațiilor și incapacitatea de a fi fixate în memoria de lungă durată. În plus, multitaskingul digital, prin folosirea alternativă a mai multor aplicații, ferestre sau taburi, conduce la pierderea rapidă a focusului atenției. Toate acestea împiedică procesul de codificare a informațiilor în memoria de lungă durată. Studiile de neuropsihologie și imagistică funcțională au demonstrat că fragmentarea atenției reduce activitatea în hipocamp (regiunea cerebrală implicată în consolidarea memoriei episodice). De aceea expunerea frecventă la prelucrarea rapidă a informațiilor online antrenează creierul să lucreze superficial afectând astfel capacitatea de concentrare profundă și de memorare pe termen lung.
„Pentru a memora amintiri, este necesară o intensă prelucrare de informații, o concentrare intelectuală puternică, dar care poate fi stimulată și prin recapitulări și cu ajutorul unor factori emoționali. Și aceasta se întâmplă când acordăm informației, situației etc. o mai mare atenție. Dacă nu procedăm astfel, informația se păstrează doar atâta timp cât durează încărcarea electrică a neuronului, adică o vom reține doar câteva secunde. Atunci, în memorie ne rămâne relativ puțin. Internetul, care ne bombardează neîncetat cu nenumărate oferte, imagini, pictograme sau linkuri, ne ademenește să navigăm total superficial, pur și simplu scanând totul, fără a ne concentra asupra unui singur lucru. Foarte important este faptul că, prin utilizarea intensă a internetului, creierul se obișnuiește cu preluarea rapidă, superficială a informațiilor. Se obișnuiește deci să fie din ce în ce mai împrăștiat și mai neatent, ba chiar să caute îndrumare. Aceasta îi face, de exemplu, pe mulți oameni să nu se mai poată concentra pe o perioadă mai îndelungată asupra unui anumit lucru, asupra scrierii unui text, asupra elaborării unei prezentări sau asupra citirii unei cărți. Căutăm întreruperile. Dacă nu clipește o luminiță sau nu auzim un semnal sonor, pare că nu e în ordine ceva. Devenim un fel de căței ai lui Pavlov în spațiul cibernetic”, explică Catarina Katzer.
Protejarea capacităților cognitive
Literatura de specialitate arată că informațiile pot fi reținute mai bine prin conectare la cunoștințele anterioare și prin reflecție personală. În contextul online, acest lucru presupune ca, atunci când apare o informație interesantă și utilă, să ne oprim din scroll pentru câteva momente și să reflectăm la aceasta, să o notăm pe o agendă, să o discutăm cu o altă persoană sau să o reformulăm mental. Acest proces de elaborare crește probabilitatea ca informația să treacă din memoria de lucru în cea de lungă durată.
O altă metodă recomandată pentru reținerea informațiilor este metacogniția. Chiar dacă lucrăm online sub fluxul impresionant de informații, e bine să ne oprim din când în când și să ne întrebăm activ: „De ce citesc acest text?”, „Ce învăț de aici?”, „Mi se va părea important și mâine?”, „La ce îmi folosește această informație și cu ce o pot corela?” Astfel devenim conștienți asupra activității noastre online și nu rămânem consumatori pasivi de „zgomot informațional”.
„Viteza cu care trăim este, în mintea noastră, din ce în ce mai mare. Pentru ca acest lucru să nu ne dăuneze, trebuie să ne construim singuri scuturi de protecție. Altfel, dacă nu avem grijă, ni se va reduce enorm capacitatea de concentrare și de memorare din cauza laptopului, a smarthphone-ului, a motorului de căutare Google și a altor asemenea medii. Dacă ne este abătută atenția și suntem întrerupți în permanență de calculator, tabletă sau telefoane mobile, ori prin diverse conținuturi, informațiile nu mai ajung niciodată în memoria noastră pe termen lung. Profunzimea și claritatea gândirii rămân astfel în urmă. Prin urmare, ar trebui să ne acordăm mai mult timp și să nu ne lăsăm acaparați de mediul online. Ar trebui să cântărim mai des și să integrăm atât informații, cât și condiții situaționale într-un context general și în experiențe anterioare. Putem lua măsuri împotriva risipirii. Și vom reuși cu cât știm mai multe despre acest subiect, știm cum funcționează creierul nostru în platformele online și ce capcane cyberpsihologice ne pot aștepta acolo. Putem încerca în mod conștient să nu ne lăsăm purtați de excese. Putem face în mod conștient diferența dintre ceea ce este neimportant și ceea ce este important”, recomandă Catarina Katzer.
Sursa: ziarullumina.ro
