În data de 14 septembrie 2024, la sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, în Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din localitatea Alba, comuna Hudești, județul Botoșani, va avea loc un eveniment deosebit pentru comunitate și anume sfințirea celor două troițe: troiţa de la pod şi cea a eroilor din curtea bisericii.
Ceremonia specială va fi oficiată către Părintele Protopop Pînzariu Costică şi un sobor de preoţi, începând cu ora 16:00.
Va urma o slujbă de mulţumire pentru toate lucrările săvârşite anul acesta la sfânta biserică.
După încheierea acestor slujbe, toţi credincioşii sunt invitaţi la o agapă frăţească.
„Iubiți credincioși,
Cu binecuvântarea şi lucrarea lui Dumnezeu, sâmbătă, 14. Septembrie 2024, începând cu ora 16:00, va avea loc slujba de sfinţire a celor două troiţe (troiţa de la pod şi cea a eroilor din curtea bisericii) şi o slujbă de mulţumire pentru toate lucrările săvârşite anul acesta la sfânta biserică.
Slujba va fi săvârşită de către Părintele Protopop Pînzariu Costică şi un sobor de preoţi, iar la sfârşitul slujbei toţi credincioşii sunt invitaţi la o agapă frăţească.
Vă aşteptăm cu mare drag!”, este invitația Părintelui David Dan Stoean, parohul comunității din Alba.
Troița și Sfânta Cruce în satul românesc
Numărul foarte mare de troiţe şi cruci care străjuiesc drumurile și satele românești arată cinstirea deosebită pe care a acordat-o mereu ţăranul român principalului semn creştin.
Troița și Sfânta Cruce sfințesc spațiul. Acestea orientează pe călător, indicându-i direcția cea bună. Ele sunt și obiecte ale memoriei. Mergi pe drum, sprinten sau agale, plin de energie sau ostenit, pe vreme frumoasă sau dimpotrivă. Dintr-odată, privirea îți este atrasă irezistibil de o cruce. Poate fi din lemn sau de piatră. Gândul îți zboară imediat la Dumnezeu: te oprești pentru câteva clipe, îți faci semnul crucii și înalți o rugăciune. Poate fi cea mai simplă: „Doamne, miluiește-mă!”.
În ciuda transformărilor radicale pe care le-a suportat satul românesc (colectivizarea, industrializarea forțată, ideologiile comuniste, mentalitatea consumistă), românii și-au păstrat obiceiurile creștinești, certificate în timp. Din această perspectivă, crucea de la drum sau troița, reprezintă un obiect al memoriei și în alt sens: continuitatea de viziune spirituală și de trăire cu strămoșii noștri.
Prezența Troiței și a Sfintei Cruci în satele românești dovedesc, o dată în plus, continuitatea culturii și civilizației tradiționale românești, a cărei esență a fost și este creștină.
